Noutăți

Omul care a învins sistemul cu ochii închişi. Un nevăzător a demonstrat în instanţă cât de oarbe sunt standardele ocupaţionale din România

Data publicării: luni, 19 septembrie 2016

Articol din ziarul Adevărul

Omul care a învins sistemul cu ochii închişi. Un nevăzător a demonstrat în instanţă cât de oarbe sunt standardele ocupaţionale din România

De Cristina Stancu

 

O regulă instituită în anul 2000 excludea persoanele cu deficienţe de văz dintre cele competente pentru meseria de maseur. Viorel Lazăr, vicepreşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor din România, a reuşit cu propriile cunoştinţe de Drept să câştige procesul cu Autoritatea Naţională pentru Calificări. Din 2000 încoace, standardele ocupaţionale pentru meseria de maseur prevăd că aptitudinile necesare acestei meserii nu pot fi dobândite de nevăzători. O aberaţie pe care persoanele fără vedere încearcă s-o semnalizeze de ani buni unei autorităţi ce refuză să deschidă ochii în faţa unei vizibile discriminări. Este vorba de Autoritatea Naţională pentru Calificări (ANC) care, în 2013 a fost sancţionată de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, cel care a stabilit caracterul discriminatoriu al standardului ocupaţional al meseriei de maseur, după reclamaţiile venite din partea Asociaţiei Nevăzătorilor din România. La 2 septembrie 2016, Curtea de Apel Bucureşti a decis că nevăzătorii au dreptate. Asociaţia Nevăzătorilor din România a fost reprezentată în instanţă chiar de un membru al său - un nevăzător, fost maseur. Virgil Lazăr, în vârstă de 50 de ani, a fost maseur timp de două decenii. Meseria aceasta este prima soluţie pentru cineva cu deficienţe de văz care doreşte să intre în câmpul muncii, să-şi câştige singur existenţa - aşa cum au făcut nevăzători din întreaga lume de-a lungul timpului. Ulterior, Lazăr s-a înscris la Facultatea de Drept, pe care a absolvit-o ca şef de promoţie. Pe baza cunoştinţelor sale de Drept, Virgil Lazăr a reuşit să demonstreze în faţa magistraţilor cât de aberant este standardul ANC. „Am susţinut pledoaria în instanţă, ca o persoană care a practicat această meserie timp de 20 de ani, dar am fost susţinut şi de argumentele specialiştilor de la şcoli de nevăzători din ţară care pregătesc persoane în profesia de maseur. Am avut un punct de vedere al unei doamne profesor universitar de la Universitatea de Medicină şi Farmacie «Carol Davila» din Bucureşti, care spunea la fel, că această prevedere este o aberaţie, o ruşine a României“, arată Virgil Lazăr, preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor din Braşov. Un standard cât o discriminare Standardul este aplicat din 2000, iar primele sesizări către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării au fost făcute abia când persoane fără vedere, absolvente ale cursurilor de masaj ale celor câteva şcoli speciale pentru nevăzători din ţară, au semnalat că s-au lovit la angajare de refuz, pe motivul invocat de standardul Autorităţii Naţionale pentru Calificări. „Problemele au fost cu maseurii cei noi care voiau să intre în meseria asta. O vreme s-a mai putut, pentru că spitalele, staţiunile, nu prea ţineau cont de aceste standarde. Apoi, la Iaşi, au apărut primele cazuri în care nevăzătorii care au vrut să se angajeze au fost respinşi după ce li s-a spus: «uite ce spune standardul, n-aveţi voie să faceţi masaj medical». S-a întâmplat prin 2011-2012, cam în acelaşi timp în care la Braşov am vrut noi să ne acredităm ca furnizori de formare profesională“, povesteşte Virgil Lazăr. Consiliul de Combatere a Discriminării a dat Autorităţii Naţionale pentru Calificări o amendă de 4000 de lei şi le-au pus în vedere să modifice standardul. ANC a făcut contestaţie, respinsă pe chestiuni de procedură, după care s-a ajuns în recurs la înalta Curte. ÎCCJ a considerat că procesul trebuie rejudecat pe fond, fiindcă nu se intrase pe fondul cauzei, iar pe fondul cauzei am făcut eu apărările. La 2 septembrie 2016 am câştigat la Curtea de Apel Bucureşti. Autoritatea Naţională pentru Calificări mai poate face recurs la ÎCCJ, dar este puţin probabil ca recursul să fie acceptat, pentru că nu mai pot invoca, aşa cum au făcut anterior, chestiuni de nerespectare a procedurii“, mai spune Virgil Lazăr. „Au vrut să ne scoată de pe piaţa muncii“ Asistat de un jurist al asociaţiei, Virgil Lazăr a demontat, punct cu punct, în faţa magistraţilor argumentele Autorităţii Naţionale pentru Calificări. Autoritatea a justificat această discriminare - cum s-a demonstrat a fi - spunând că maseurul trebuie să aibă abilitatea vederii ca să poată pune un diagnostic. „Ori, aceasta e încă o aberaţie, pentru că numai medicul este cel care are competenţa de a pune un diagnostic, nu maseurul, chiar dacă e văzător. Maseurii nevăzători n-au avut reclamaţii de malpraxis, deşi toţi avem asigurări de malpraxis, cum au şi medicii. Spunem că suntem membri ai Uniunii Europene şi că suntem în mileniul 3. Nu suntem în Sparta când persoanele cu dizabilităţi erau aruncate de pe stânci. Nu ştiu de către cine şi cu ce interes a fost făcut acest standard. Este o chestie de notorietate că maseurii nevăzători sunt cei mai buni în spitale, în staţiuni şamd. Probabil acela de a ne scoate pe noi nevăzătorii, de pe piaţa muncii şi a-i introduce pe cei care au calificări de trei luni“, este de părere Virgil Lazăr. „Dovezi ale unei continue ratări“ Avocatul Liviu Stancu, fost secretar de stat la Ministerul Justiţiei, a comentat pe pagina sa de Facebook acest caz. “(...) Mi-am adus aminte că cei mai buni maseuri pe care i-am cunoscut erau nevăzători! Nu mai vorbim de faptul unei discriminări absolut stupide! Dacă anumite rateuri ale autorităţii le pot înţelege, nerozia unor decidenţi continuă să mă indigneze la culme! În condiţiile în care postulăm intenţia de performanţă, cotidianul ne obligă să remarcăm, în mod brutal, adâncirea în practici bezmetice şi excese de tot soiul, cumplite dovezi ale unei continue ratări (…)“, a scris Liviu Stancu pe pagina sa de socializare.

Citeste mai mult: adev.ro/odqrvy